Situatia industriei, agriculturii, comertului, finantelor publice si a circulatiei
monetare
Declansat in iulie 1914 prin atacarea Serbiei de As.-Ungaria el a antrenat
treptat 28 de tari luand un caracter mondial. Daca pentru marile puteri
constituite in doua mari blocuri politico-militare Puterile Centrale (Germania
As.-Ungaria) si Antanta (Franta, Anglia, Rusia) participarea la razboi urmarea
reimpartirea coloniilor, a sferelor de influenta si a pietelor, pentru
statele mici si mijlocii cum era si Romania participarea la razboi a avut
cu totul o alta semnificatie. Statele mici si mijlocii ce au fost antrenate
la marea conflagratie mondiala- urmarea sa-si realizeze statul national (Polonia,
Iugoslavia), Cehoslovacia) sau sa-si deserveasca unitatea si statul national
cum era cazul Romaniei, mai mult decat oricare razboi, primul razboi
mondial a prilejuit nu numai o mare desfasurare de forte, ci si o uriasa incordare
a potentialului economic al tarilor participante. In ajunul izbucnirii
primului razboi mondial, capitalismul in Romania se afla in
prima faza de dezvoltare. Sub aspect economic, Romania era in aceasta
perioada o tara agrara, cu o industrie in curs de dezvoltare, dar restransa.
In ansamblul economiei dominau relatiile capitaliste, impletite
insa cu puternice ramasite feudale in agricultura. In fata
Romaniei se puneau in aceasta perioada un sir intreg de probleme:
- desavarsirea procesului de infaptuire a statului national;
- ridicarea potentialului economic al tarii;
- infaptuirea unor reforme democratice si in special o noua legiuire
agrara care sa solutioneze in taranimii, consolidarea independentei economice
si politice. In acelasi timp datorita asezarii geografice, a importantei
strategice, a legaturilor si resurselor sale, Romania era tinta actiunilor
de expansiune economica ale monopolurilor straine, care patrunsesera in
economia tarii si detineau pozitii puternice. Izbucnirea razboiului impunea
Romaniei, legata prin tratatul din 1883 de Germania si Austria-Ungaria,
sa-si precizeze pozitia. Cea mai buna solutie de adoptat a fost neutralitatea.
Romania a ramas neutra intre 1914-1916, dar ea avea sa se confrunte
cu doua mari probleme: a) Starea de razboi a influentat puternic economia tarii, rupand numeroase
relatii, raporturi si legaturi economice;
b) Pe de alta parte perspectiva intrarii in razboi a impus masuri de
pregatire.
Odata cu izbucnirea razboiului o serie intreaga de ramuri ale industriei
romanesti s-au gasit dintr-o data in fata unor mari dificultati.
Ramurile care exportau industria forestiera, petrolul, mineritul si altele au
fost rupte de pietele lor traditionale de export si au fost nevoite sa-si restranga
treptat activitatea. Din cauza razboiului marile puteri industriale din apus
au introdus mari restrictii la export, fapt ce facea anevoioasa si adesea imposibila
promovarea industriei romanesti, a materiilor prime din import, a masinilor,
utilajelor si a pieselor de schimb. Drept urmare activitatea economica si-a
restrans activitatea, preturile au inceput sa creasca, productia
s-a redus, o parte din forta de munca a fost concediata.
Intreruperea legaturilor economice cu puterile industriale europene au
afectat si procesul pregatirii Romaniei pentru o eventuala participare
la razboi. Ca urmare a slabei sale dezvoltari economice, a dependentei fata
de industria occidentala, Romania nu era in masura sa produca in
interior cele necesare pregatirii militare pentru ducerea unui razboi la nivelul
tehnicii de atunci. Inzestrarea armatei -; cu toate cheltuielile
facute era insuficienta. In tara nu existau decat trei mari unitati
specializate in dotarea armatei Arsenalul armatei, Pirotehnia Cotroceni
si Puberia dar si acestea erau dotate cu mijloace tehnice restranse si
neadaptate pentru producerea unui armament modern si in cantitati suficiente.
Slaba dotare tehnica si insuficienta acesteia facea ca Romania sa nu fie
in masura sa duca un razboi de lunga durata. In aceasta situatie
guvernul a luat o suta de masuri menite sa asigure minimul de 30% din necesarul
dotarii armatei, diferenta urmand a fi acoperita din import sau de la
aliati. Desi in 1915 a fost creata o Comisie tehnica industriala, „transformata
in Directia generala a muntilor” nu s-a putut realiza nici acel
minim de 30% din necesarul dotarii. Cauzele acestei situatii au fost: slaba
dezvoltare si dotare a ramurilor metalurgice, chimice, constructoare de masini,
lipsa unor materii prime, utilaje si piese de schimb, a specialistilor, imposibilitatea
procurarii din import a unor componente, materii prime, utilaje, starea de neutralitate
facea ca nici una din taberele breligerante sa nu se arate dispuse sa sprijine
dotarea si livrarea cu materiale a Romaniei, speculatiile, evaziunile
de fonduri au facut ca o mare parte din sumele alocate pregatirii sa nu-si atinga
tinta. Nici pe plan intern si nici din import nu s-au procurat cele necesare
armatei. Aceasta stare a avut repercursiuni asupra desfasurarii razboiului-;
cand in pofida eroismului de care a dat dovada -; armata noastra
a fost infranta in primele ciocniri de armatele dusmane mult
mai bine inzestrate tehnic.
Sub aspectul productiei, agricultura nu a avut prea mult de suferit de pe urma
razboiului. In schimb, razboiul a adus prejudicii importului de cereale
desi, statul a intervenit prin masuri de inlesnire a comertului exterior
de cereale
Comertul exterior a avut cel mai mult de suferit odata cu izbucnirea razboiului
mondial. Inchiderea stramtorilor Dardanele si Bosfor de catre turci
a dat o lovitura puternica relatiilor comerciale ale Romaniei cu Anglia,
Franta, Belgia, Olanda. Situatia creata de razboi era in favoarea Puterilor
Centrale care prin acordurile cu guvernul roman, au absorbit, in
anul 1915, 78% din exportul
romanesc.
Deci initial Romania a adoptat restrictii la import a unor produse cu
exceptia porumbului, pana la urma in 1915 , guvernul a revenit la
politica de libertate a exportului de cereale catre Puterile centrale. In
Germania si As.-Ungaria statul a instalat monopol asupra importului de cereale
fapt ce a facut ca nici o cantitate si nici pretul oferit cerealelor romanesti
sa fie satisfacatoare. Ca raspuns si Romania a luat masuri similare creand
in octombrie 1915 infiintand „Comisia centrala pentru
vanzarea si exportul cerealelor si al derivatelor”. Aceasta comisie
a primit atributii cu caracter de monopol de stat, ea capatand dreptul
de a hotari:
- cantitatile necesare consumului intern;
- preturi maxime de vanzare in interior si preturi minime la export;
- dispunea de dreptul de a face vanzarii de produse agricole in
strainatate;
- in atributiile ei intra si problema transporturilor pentru export.
Exportul de petrol a scazut simtitor desi cererea era extrem de mare si Germania
facea mari presiuni asupra Romaniei promitandu-i pentru fiecare
vagon de benzina un vagon de munitii si medicamente. In perioada 1913-1915
volumul fizic al exportului romanesc a scazut de peste 3 ori.
Si comertul exterior a avut de suferit de pe urma declansarii primului razboi
mondial. Cantitatile de produse oferite pietei interne au fost insuficiente,
iar preturile mari oferite la export pentru cereale si produse alimentare a
determinat stocarea acestora. S-a incercat stabilirea unor preturi maximale
la produsele considerate de prima necesitate. Aceasta masura a avut insa
o eficienta redusa datorita revizuirii periodice a lor, revizuire care aducea
majorarea lor.
Desi Romania s-a aflat in neutralitate la declansarea razboiului,
totusi aceasta a influentat finantele publice si circulatia monetara a tarii.
Veniturile tarii au scazut, in schimb cheltuielile bugetare au crescut,
fapt ce a dus la deficite bugetare acoperite prin emisiune monetara. De asemenea,
pentru a acoperi cheltuielile de inzestrarea armatei guvernul a facut
4 imprumuturi interne in valoare de 400 milioane lei de la B.N.R.
precum si unele imprumuturi recente din strainatate Anglia si Italia pentru
armament.
In perioada 1913-1916 -; masa monetara aflata in circulatie
a crescut de 3 orei, fapt ce a alimentat inflatia si a condus la deprecierea
leului in raport cu alte valute.
Ca o concluzie -; putem aprecia ca desi s-au facut eforturi pentru pregatirea
tarii intr-o eventualitate intrare in razboi; slaba dezvoltare a
economiei romanesti in cadrul international neprielnic a facut ca
Romania sa intre in Razboi nepregatita corespunzator.
10.2 Economia Romaniei in timpul participarii la Primul Razboi
Mondial
Dupa doi ani de neutralitate la 15 august 1916 Romania a intrat in
Razboi de partea Antantei care ii recunostea drepturile sale asupra teritoriilor
romanesti aflate sub stapanirea Antantei. Ungaria a incheiat
cu aceasta o conventie politica si militara. Tratatul militar prevedea declansarea
consecutiva a doua ofensive militare una din Grecia la Salonic si alta pe frontul
mare in Galitia precum si sprijinirea Romaniei cu ornament si tehnica
militara. Antanta nu si-a respectat conventia militara fata de Romania.
Ofensivele preconizate nu s-au declansat, fapt ce a permis puterilor centrale
sa concentreze pe forntul romanesc importante forte umane si tehnica militara.
Armamentul si tehnica militara nu au venit la timp. Dupa o rezistenta inversunata
armata romana a fost nevoita sa se retraga reunind sa opreasca inaintarea
trupelor germane pe linia Galati- Namoloasa-Focsani unde fontul s-a stabilizat.
In conditiile razboiului economia tarii a avut enorm de suferit. Mari
distrugeri au fost provocate fie mde razboi, din ratiuni strategice militare
au fost distruse sonde si instalatii petroliere, intreprinderi, cai ferate,
poduri -; inclusiv podul de la Cernavoda, o parte din recolta, depozite
de combustibil, cereale si alimente. Teritoriul ocupat a fost supus unui jaf
economic voit si sistematic.
Situatia industriei -; a avut mult de suferit. In teritoriul ocupat
statul major economic -; organism special constituit pentru jefuirea tarii
-; a procedat la inventarierea masinilor si instalatilor ce nu au putut
fi evacuate in Moldova si la trimiterea lor in tarile ocupate Antanta,
Ungaria, Germania, Turcia, Bulgaria. In perioada 1 dec. 1916 -; 31
octombrie 1918 au fost exportate din Romania masini-unelte
57475 t, 1,140809 t produse petroliere, 201153 t lemn, 936,945 t sare, 8867
t alcool, tutun. La aceste cantitati trebuiesc adaugate cele utilizate sau consumate
pe loc de administratie si dominate de ocupatie. Desi, Puterile Centrale preconizau
reducerea Romaniei la rolul de anexa agrara, datorita propriilor necesitati
de razboi, ocupantii s-au straduit sa refaca si sa repuna in functiune
unele industrii din Romania. Asa de exemplu, au fost puse in functiune
minele de carbune, pirita, sare, fabricile de hartie din Busteni, Campulung,
de zahar de la Chitila, de bere Bragadiru, de conserve si marmelada, morile,
fabrici metalurgice.
O atentie deosebita s-a acordat refacerii industriei petroliere. Toate Toate
terenurile petroliere apartinand statului roman si tarilor Antantei
au trecut sub stapanirea societatilor germane. S-au constituit trei comandamente
militare germane speciale pentru exploatarea petrolului si a derivatelor.
Din necesitati militare -; strategice, cat si pentru trimiterea bunurilor
jefuite in propriile tari, ocupantii s-au preocupat si de refacerea transporturilor.
Pentru exploatarea petrolului s-a construit o conducta de petrol pana
la Giurgiu.
In Moldova -; teritoriu liber -; situatia industriei era foarte
grea, datorita faptului ca in general aceasta zona nu fusese industrializata
avand o slaba potenta industriala. Se resimtea marea nevoie de materii
prime, instalatii, forta de munca calificata, combustibil, produse alimentare.
Instalatiile existente si cele evacuate nu puteau face fata necesitatilor armatei
si populatiei civile. Desi s-au intreprins masuri de sporire a productiei
de petrol, carbune, de exploatare a fondului forestier, masuri ce au facut ca
productia de petrol si carbune a Moldovei sa creasca de 2-3 ori fata de perioada
antebelica, acestea erau insuficiente.
Asa de exemplu puterea de macinat a morilor din Moldova era de 200-250 vagoane
zilnic, necesitatile erau de 320 de vagoane faina si malai.
Totusi cu eforturile interne si cu sprijinul aliatilor, armata romana
a fost dotata cu echipament si tehnica militara moderna, cu armament automat,
12 escadrile de aviatie, casti si masti de gaze, alimente si medicamente. In
felul acesta, armata romana reorganizata si modernizata, supusa unui regim
intens de instructie cu armament modern a putut sa restaureze in vara
anului 1917 armata militara.
Agricultura a avut si ea mult de suferit de pe urma razboiului. Achizitiile
de animale si inventar agricol, mobilizarea barbatilor, distrugerea unei parti
din recolta a afectat serios potentialul alimentar al tarii.
La aceasta s-a adaugat jaful sistematic al ocupantilor tarii. Interesele economice
au determinat puterile centrale sa treaca la organizarea activitatii din agricultura:
s-a introdus munca obligatorie a tuturor persoanelor intre 14-16 ani,
s-au refacut unele cai de transport, s-au marit suprafetele agricole cultivate
din Oltenia si Muntenia. Teritoriul ocupat a fost jefuit de importante produse
agricole pe urmatoarele cai:
a) consemnul efectuat pe loc de armata;
b) pachetele nelimitate trimise de membrii armatei de ocupatie in tarile
de origine;
c) asa-zisul “export” al produselor agricole peste granita tarii
fara plata de catre ocupanti.
Mari cantitati de cereale, animale, lana, au fost exportate in
zonele ocupate intre 1 decembrie
1916 -; 31 octombrie 1918. Din Romania s-au expediat peste 2.161.105
tone de produse agricole la aceasta adaugandu-se pentru intretinerea
armatei de ocupatie 1 milion tone cereale si circa 5 milioane vite, cornute,
oi, porci, fara sa mai amintim pachetele trimise de armata acasa.
Deosebit de grea a fost situatia agriculturii din Moldova. Razboiul a adus o
mare dezorganizare a activitatii agricole:
- 1/3 din lucrarile din toamna nu au fost realizate datorita lipsei de forta
de munca, utilaje, animale;
- o parte din recolta anului 1916, nu a putut fi stransa din aceleasi
motive. In aceasta situatie au fost intreprinse masuri speciale
de stat:
- activitatea agricola a fost organizata cvasimilitar;
- s-a declarat obligatorie efectuarea muncilor agricole, a efectuarii culturilor
si declararii stocurilor de cereale;
- a fost decretat total monopolul statului asupra comertului interior cu cereale;
- consumul intern a fost nationalizat;
- s-au luat masuri de reglementare a rechizitiilor, transporturilor, de import
de seminte si de alimente, de repunere in fucntiune a morilor, etc.
Toate aceste masuri nu au putut suplini marea necesitate de produse alimentare.
Finantele, creditul si moneda
Intrarea in razboi a Romaniei a solicitat mari eforturi din partea
finantelor tarii. Pentru a acoperi marile deficite bugetare ce in 1918
ajungeau la 1.273,2 milioane lei, guvernul a recurs la un noi imprumuturi
in valoare totala de 1,2 miliarde lei. La aceasta se adauga circulatia
in valoare de 1 miliard lei a ………de rechizitie. La aceasta
se adauga banii tipariti de Banca Generala ce a capatat dreptul sa emita moneda
dupa ocuparea tarii trupele germane, in valoare de peste 2 miliarde lei
-; cu care dupa ce se cumparau produsele de catre ocupanti -; practic
acestea nu avea nici o valoare, nici o acoperire -; banii de ocupatie putand
fi tipariti la discretie.
10.3. Pacea de la Buftea Bucuresti si consecintele ei economice
Cu toate victoriile obtinute in 1917, incheierea pacii intre
Rusia si Germania a………situatia militara a Romaniei care
a fost nevoita sa incheie pacea de la Bucuresti, mai 1918.
Aceasta pace impusa de Puterile centrale statornicea de fapt jefuirea sistematica
a Romaniei. Dupa natura lor, principalele prevederi din acest tratat se
refereau la: a) cedari teritoriale b) petrol
c) produse agricole d) transporturi si comunicatii e) navigatie si regimul Dunarii f) finante
Principalele bogatii (petrolul, cerealele) erau supuse unor reglementari amanuntite.
Petrolul -; exploatarea, prelucrarea si comercializarea produselor -;
era concesionat pe timp de
30 de ani unui consortiu german-austro-ungar la preturile stabilite de acesta.
Timp de 9 ani -; pana in 1926 -; Romania trebuie
sa dea Puterilor Centrale surplusul de cereale la pretul stabilit de acestea.
Transporturile si santierele navale de la Giurgiu
