ANUL NOU

MOS CRACIUN

  Sarbatorile de iarna se apropie si Mos Craciun e peste tot. Il gasesti in reclamele de la televizor, pe sticla de Coca-Cola, pe strada sau pe rafturile magazinelor sub forma de jucarii. Insa, cu totii stim ca nimic din ce vedem nu e adevarat. El e la casa lui din Laponia, alaturi de sotia sa Craciunita. Impreuna cu spiridusii fac ultimele pregatiri pentru noaptea de ajun, noaptea in care Mos Craciun va veni pe la fiecare in parte si va lasa cate un cadou sub bradul impodobit. 

  In seara de 24 decembrie, Mos Craciun isi inhama cei noua reni la sanie lui magica si porneste intr-o lunga calatorie in intreaga lume pentru a indeplini dorintele tuturor copiilor. Conducatorul saniei este Rudolph, vestitul ren cu nasul rosu ce-l ajuta pe Mos Craciun sa vada drumul pe vreme rea. 

  Potrivit legendei romanesti, Mos Craciun era inainte un om rau. Se spune ca Fecioara Maria cauta un loc sa nasca si a ajuns din intamplare la casa lui Mos Craciun. Sotia lui, o femeie miloasa si buna, i-a oferit acesteia pe ascuns un loc in iesle. Atunci cand a aflat, Craciun s-a maniat si i-a taiat mainile sotiei. Fecioara Maria a rasplatit-o pe Craciunita pentru bunatatea sa si i-a lipit mainile la loc. Vazand acestea, Mos Craciun a devenit omul bun, cu mila si plin de voie buna, asa cum este vazut in prezent. 

  Mos Craciun nu a aratat intotdeauna asa cum il stim noi. El a fost desenat pentru prima oara de Thomas Nas in anul 1860 ca fiind un batranel grasut, cu obrajii rumeni, plin de voie buna, imbracat cu o haina rosie inchisa cu cativa nasturi mari si negri. 

  Imbracamintea lui colorata in alb si rosu a luat nastere datorita companiei Coca-Cola si se pare ca aceasta varianta a placut mai mult publicului. Indiferent de infatisarea lui, de locul in care locuieste, de cati reni ii este trasa sania sau de cat de rau se spune ca a fost odata, cu toti il asteptam pe Mos Craciun in seara de Ajun.

...::: IUBIREA :::...

A iubi este insasi legea vietii, asa cum reiese din articolul legea iubirii. Este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre. Daca invatam plini de iubire (cu pasiune) vom memora si vom intelege mult mai usor. Daca ascultam cu iubire, vom auzi mai multe si mult mai bine. Daca vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor capata o forta neinchipuit de mare. Daca vom adormi cu dragostea in suflet, somnul nostru va fi odihnitor si profund ca al unui copil. Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire, gandurile noastre vor capata profunzime si stralucire. Gandurile care se cladesc prin iubire vor fi mai luminoase decat razele soarelui si mai patrunzatoare decat sagetile lui Arjuna.

Toate acestea si multe altele apara atunci cand iubirea este prezenta in fiinta noastra.

A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Sa uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta.

Dumnezeu este iubire. Cand facem loc iubirii in sufletul nostru, practci ii facem loc lui Dumnezeu insusi. Pentru ca iubirea sa poate intra in noi, egoul trebuie sa plece. Daca intra egoul, iubirea pleaca. Daca pleaca egoul, intra iubirea. Un om egoist nu va putea sa iubeasca. Egoul si iubirea se exclud reciproc, tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul, tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina.

Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. Multi imi spun: "L-am iubit din toata inima, iar el nu mi-a raspuns niciodata iubirii". Dar daca l-ai iubit cu adevarat, de ce suferi ca el nu te-a iubit? Nu stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta NICIODATA, dar absolut niciodata, NIMIC in schimb. Ea este fericita ca se poate manifesta, ca se poate darui. Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea adevarat.

Daca Dumnezeu ar conditiona iubirea Sa de dragostea noastra pentru El, am sucomba cu totii intr-o clipa.

Iubirea inseamna daruirre totala, inseamna uitare de sine. Si, asa cum se intampla in lumea spirituala, plina de paradoxuri,. abia atunci cand vom uita de sine vom incepe sa ne reamintim de SINE.

Atat timp cat tu ceri ceva in schimbul iubirii tale, inseamna ca nu ti-ai depasit egoul. Cum poate sa incapa nelimitatul in ceva limitat? Atata timp cat suntem egotici, iubirea noastra nu este iubire. Este altceva ce seamna cu iubirea, dar nu este iubire. Poate fi atractie sexuala, poate fi mila, poate fi respect, poate fi nevoia de a proteja sau de a fi protejat, dar nu este iubire. Pe toate acestea, noi le numim iubire, dar ele nu sunt altceva decat reflexe limitate ale iubirii nelimitate.

Sa invatam sa iubim cu adevarat, fara a cere vreodata ceva in schimbul iubirii noastre. Ba din potriva, sa ne bucuram ca ni se permite sa manifestam iubirea. Par nebunesti aceste cuvinte astazi cand o asemenea iubire este aproape de negasit. N-o mai intalnim nici in filme (nici macar in filmele de desene animate). Dar atata timp cat cineva o mai pomeneste si isi doreste din toata inima sa o manifeste, mai exista o speranta ca ea sa renasca. Iubiti-va din toata inima pe voi insiva si nu va fie rusine de aceasta iubire. Foarte multi oameni se urasc pe ei insisi, de cele mai multe ori fara un motiv real, doar din plictiseala sau o ignoranta crasa. Iubiti-va asa cum sunteti daca doriti sa va transformati. Nu asteptati sa va transformati pentru a ajunge sa va iubiti, pentru ca nimic nu poate fi transformat in bine, in lipsa iubirii.

"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insutui", dar cum sa-ti iubesti aproapele cand tu nu te iubesti pe tine insuti?

Asa cum te ingrijesti de propria ta viata, ingrijeste-te de viata tuturor si atunci viata ta va capata o dimensiune sublima.

Multi sunt de acord ca iubirea adevarata e minunata si ma intreaba cum sa ajunga la ea. Ea este deja in voi, nu exista nici o reteta magica a iubirii pure. Daruirea de sine, sacrificiul total, rugaciunea si Gratia Divina te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti, dar trebuie sa doresti asta din toata inima ta, din tot cugetul tau si din tot sufletul tau.

Tinker Bell

Bucharest Fashion Week, cel mai important eveniment de moda al anului

Astazi, 3 decembrie, incepand cu ora 20:00, la Hotel Ramada Hotel & Suites Bucharest Nord, Capitala imbraca haine la moda. Bucharest Fashion Week, un spectacol de sunet, moda si lumina, va acapara Bucurestiul timp de 3 zile si va fi transmis prin intermediul televiziunii FashionTv in peste 200 de tari.

Trei seri memorabile, designeri romani, dar si designeri de talie mondiala va vor incanta privirile cu creatii fascinante, opulente, senzationale. Printre designerii romani se numara Catalin Botezatu, Clara Rotescu, Laura Olteanu, Andreea Dogaru, Takko etc., iar invitat special va fi Walid Atallah, cel mai in voga designer libanez care vine la Bucuresti cu una dintre cele mai scumpe colectii ale sale.

Cele mai frumoase fete vor participa la Miss Romania, Top Model Romania si Romanian Fashion Awards. Nu pierdeti cel mai important eveniment fashion al anului si creatii la superlativ.

Venetia: Orasul iubirii

Venetia, orasul iubirii, Regina Adriaticii, Orasul Apelor, Orasul Podurilor sau Orasul Luminilor este unul dintre locurile ce trebuie neaparat vizitate cel putin o data in viata. Principalul oras al regiunii Veneto si al Italiei nord-orientale, Venetia a fost declarata, in 1979, patrimoniu al umanitatii de catre UNESCO.



Asezata la granita culturala cu Imperiul
Bizantin, si-a dezvoltat un puternic spirit de independenta care a dus la
formarea unui oras stat. Conducatorul guvernului era dogele (din latina dux),
teoretic ales pe viata, dar practic, adesea constrans sa renunte la propriul
mandat, ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern.

Venetia a reprezentat timp de o mie de ani
unul dintre cele mai importante orase-port, care au contribuit la inflorirea
comertului in toata lumea. In Venetia medievala se comercializau nenumarate
produse transportate pe cale maritima: matase, grane, condimente. De asemenea,
orasul a avut o puternica influenta in domeniul artelor, din timpul Renasterii,
pana la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Astazi, Venetia este impartita in sase
cartiere: Dorsoduro, Santa Croce, San Polo, San Marco, Cannaregio si Castello,
cuprinzand 118 insule, 354 poduri si 177 canale. Piata San Marco poate fi
considerat centrul centrului ora?ului, una dintre cele mai frumoase din lume.
Aici se gaseste Bazilica San Marco, Palatul Dogelui si clopotnita bazilicii. Un
alt simbol al orasului este Podul Rialto pe care se gasesc numeroase magazine
(ca peste tot in Venetia, de altfel).



La intrarea in oras se poate auzi aceeasi
intrebare pe buzele tuturor turistilor neinitiati: Incotro spre piata San
Marco? Dar Venetia trebuie savurata in intregime. Labirintul de canale,
stradutele inguste ticsite cu magazine si cafenele, privelistile de neegalat si
sentimentele pe care ti le trezeste acest oras sunt toate motive excelente
pentru a te trezi dimineata devreme si a face un tur de oras inainte de sosirea
hoardelor de turisti. Nici un rasarit de soare nu va fi la fel odata ce ai
vazut unul din piata San Marco. Nici o plimbare cu barca nu te va mai
impresiona odata ce te-ai plimbat pe canalele orasului.

Desi majoritatea ghizilor nu iti recomanda
sa ratacesti in orasele mari ale lumii, in Venetia trebuie sa te pierzi macar o
zi. Orasul nu poate fi savurat cu adevarat decat daca te aventurezi fara harta
prin multimea de stradute laturalnice, alei, canale si piete. Nu cauta sa
ajungi undeva anume in aceasta zi, aici este locul perfect sa te plimbi ore in
sir, pretinzand ca stii unde te aflii.



Priveste minunatiile unui oras construit pe
177 de insule si savureaza un espresso intr-una din nenumaratele cafenele cu
vedere la mare, intr-o zi insorita. Treci pe langa palatele plutitoare si
casele asezate pe stalpi de lemn.

Obiectivele turistice sunt nenumarate:
fiecare straduta, fiecare cladire este un monument. Fiecare canal si fiecare
pod este o oportunitate fotografica, si la cele 354 de poduri si 150 de canale
e imposibil sa nu ramai impresionat. Dar pentru a nu te lasa coplesit de
forfota orasului, stabileste-ti dinainte muzeele si locatiile pe care vrei
neaparat sa le vizitezi si apoi savureaza-ti plimbarile in tihna. Iata cateva
locuri ce nu trebuie ratate in Venetia:



Basilica Di San Marco
Biserica San Marco este un loc de rugaciune
remarcabil, dar si o declaratie impresionanta a puterii comerciale. Construita
in secolul al IX-lea, biserica adaposteaste moastele Sf. Evanghelist Marcu,
furate din Alexandria si aduse la Venetia pentru a celebra independenta Venetiei
de sub hegemonia Imperiului Bizantin. Basilica are planul arhitectonic al
Bisericii Sf. Apostoli din Constantinopol, avand patru altare interioare la
care se poate sluji simultan. Unele mozaicuri suflate cu aur sunt cele
originale, facute dupa modelul mozaicurilor din Biserica Sf. Sofia din
Constantinopol si San Vitale din Ravenna.

Palatul Dogilor
Bine ati venit in centru de comanda al
Republicii Venetiene. Palatul Dogilor, un exemplu rar de arhitectura gotica
venetiana, este plin de comori care necesita zile intregi pentru a fi admirate
cum se cuvine, dar italienii, cu un spirit practic deloc caracteristic, au
introdus de curand un traseu dedicat pasionatilor de anecdote, macabru si
romantism. Denumit "itinerarul secret", acesta iti permite sa lasi
deoparte batalioanele de portrete si peisaje (pe care oricum nu ti le vei
aminti), purtandu-te in sumbra atmosfera a celulelor, a camerelor de tortura si
a birourilor Inchizitiei.


Nu uitati sa faceti o oprire si in celula
lui Casanova, din care acesta a evadat spectaculos, in 1775. Turul Palatului
Dogilor este completat de trecerea prin Puntea Suspinelor (numita astfel
datorita sunetelor de deznadejde pe care le auzeau trecatorii cand condamnatii
priveau ultima oara peste oras, in drumul spre carcerele intunecate) catre
temnita orasului. Locul arata si astazi la fel de sumbru si de inspaimantator.

De la Puntea Suspinelor se ajunge imediat
la Frezzeria. Aici, venetienii veneau pentru a-si achizitiona sagetile
("frecce"). In prezent, Frezzeria este una dintre principalele
"artere" comerciale ale Venetiei si are maximum trei metri latime. De
aici, vizitatorii isi pot cumpara sticla de Murano, faimoasele masti si
diferite alte suveniruri. Frezzeria este si una dintre cele mai democratice
alei comerciale din lume, boutique-uri de hiperlux fiind incadrate de magazine
de suveniruri (unde orice fleac costa mai mult de 20 de euro) sau agentii
imobiliare (unde poti plati si 700.000 de euro pentru un apartament cu confort
minim).

Si daca tot ai facut acest tur de forta,
odihneste-te si savureaza o masa tipic venetiana, intr-o atmosfera tipic
venetiana, la Ai Assassini. In acest micut restaurant, aflat pe o straduta din
spatele pietei San Marco, poti ajunge dupa ce ai trecut pragul unei usi gotice
si ai coborat cateva trepte inspre incaperea agitata, dezordonata, cu oale si
tigai atarnand de tavan. Odata ajunsi acolo, asezati-va pe o bancuta de lemn la
una din mesele lungi folosite la targurile venetiene. Atmosfera merita toti
banii



Daca plimbarea te-a epuizat, atunci
indrepta-te spre unul dintre numeroasele hoteluri de lux din Venetia. Un exemplu
de palat din secolul al XIV-lea ce a apartinut familiai Dogelui Danolo,
restaurat, sinonim cu splendoarea si romantismul orasului, este hotelul Danieli,situat la 7 minute de mers de piata San Marco. Covoarele delicate, candelabrele
din sticla de Murano, coloanele de marmura roz superb ornate si tavanele inalte
decorate cu frunze de aur lasa impresia de opulenta si lux.

Uleiul de macadamia: 5 beneficii uimitoare pentru piele

Uleiul de macadamia este un izvor de sanatate pentru pielea ta. Se obtine din nucile dulci si gustoase ale arborelui macadamia, originar din Australia, si, in ultimii ani, a devenit foarte popular in randul persoanelor care isi doresc sa aiba o piele frumoasa, intrucat are cea mai mare cantitate de acizi grasi mononesaturati dintre toate uleiurile presate la rece.

Iata care sunt beneficiile uimitoare ale uleiului de macadamia si grabeste-te sa-l testezi pe propria piele!

1. Mentine pielea supla

Uleiul de macadamia are cea mai mare concentratie de acid palmitoleic (acid gras esential omega 7). Este vorba despre un acid pe care organismul tau il produce in mod natural. In tinerete, nivelul de acid palmitoleic este ridicat, iar pielea este supla si catifelata, insa pe masura ce inaintezi in varsta, organismul nu mai produce atat de mult acid palmitoleic. Asa se explica de ce pielea ta devine mai aspra si isi pierde din suplete.

Foloseste regulat ulei de macadamia pentru a reda pielii tale frumusetea. Cand faci dus, poti masa uleiul direct pe pielea umeda sau poti adauga cateva picaturi in gelul de dus. De doua ori pe saptamana, este bine sa-ti faci un scrub din: ulei de macadamia, ulei esential in aroma preferata si putin zahar brun.

2. Hidrateaza pielea

Uleiul de macadamia hidrateaza pielea in profunzime. Spre deosebire de alte uleiuri naturale, acesta nu lasa urme grase si este absorbit imediat de piele. Daca ai buzele crapate sau mainile uscate, uleiul de macadamia va actiona direct la sursa problemei si o va trata.

Poti folosi cu incredere ulei de macadamia indiferent de tipul de piele, dar mai ales daca are tendinta de uscare.

3. Trateaza cicatricile, vergeturile si alte semne

Ai ramas cu vergeturi dupa sarcina sau ai o cicatrice inestetica? Iti recomandam sa folosesti ulei de macadamia, deoarece prin substantele pe care le contine, actioneaza la nivel celular pentru refacerea integritatii pielii.

Bogat in vitamine A1, B1, B2 si E, minerale si antioxidanti, uleiul de macadamia combate radicalii liberi, protejeaza celulele si contribuie la regenerarea lor rapida. Maseaza cateva picaturi de ulei in zona cu probleme in fiecare seara si in scurt timp vei observa o imbunatatire a aspectului pielii. Chiar si micile rani sau iritatii pot fi vindecate cu ulei de macadamia.

4. Amana aparitia ridurilor

Ridurile apar in momentul in care organismul tau nu mai produce suficient de mult colagen. Celulele de colagen sunt ca niste pernute care se ingramadesc unele langa celelalte pentru a sustine elasticitatea pielii. Odata ce numarul acestor celule scade, pielea nu mai este sustinuta optim si se rideaza, la inceput mai putin, apoi din ce in ce in ce mai mult.

Cu uleiul de macadamia, poti preveni aparitia ridurilor. Concentratia mare de acid palmitoleic si de acid oleic ajuta la prevenirea imbatranirii premature a pielii si amana aparitia ridurilor fine.

Pentru aceasta, este indicat sa masezi in fiecare seara pielea fetei si a gatului cu ulei de macadamia. Zona decolteului poate fi si ea rasfatata cu pretiosul ulei.

5. Regenereaza podoaba capilara

Daca pielea capului este sanatoasa, parul tau va radia de frumusete. Uleiul de macadamia are efecte benefice pentru scalp, oferindu-i vitaminele de care are nevoie pentru a permite regenerarea rapida a firelor de par. Maseaza scalpul cu ulei de macadamia si lasa-l sa intre in piele, apoi spala parul ca de obicei. Foloseste uleiul de macadamia si in masti de par.

Stiai cate beneficii are uleiul de macadamia?

Toamna 2012: 5 culori care se poarta in acest sezon

Garderoba ta de toamna arata an de an la fel, in sensul ca predomina hainele in culori terne, specifice sezonului rece: negru, maro, gri, albastru inchis, bej? 

Este bine daca se intampla asa, intrucat aceste culori nu se demodeaza niciodata, dar si mai bine ar fi daca ai avea curajul sa porti nuante indraznete, care sa aduca un strop de vitalitate garderobei tale. 


Iata cele mai hot 5 culori care se poarta sezonul acesta.

Galben mustar

Dupa ce toata vara ai avut de ales din multitudinea de piese vestimentare neon, acum a venit vremea sa alegi tonuri mai calde.

Iti recomandam sa optezi pentru galben mustar, una dintre cele mai frumoase nuante de toamna. Un palton galben mustar, o caciula in aceasta nuanta sau o esarfa colorata la gat iti pastreaza aerul fresh si modern chiar si in lunile reci.

Nuanta galben neon se potriveste de minune alaturi de negru, maro sau verde inchis.

Verde maslina

Nuanta verde maslina este asociata in general cu stilul military, dar poti gasi si piese vestimentare foarte feminine in aceasta culoare deosebita. La randul sau, verdele maslina poate avea diverse subtonuri, unele care inclina balanta catre galben, altele care inclina spre un verde-maro.

Indiferent ce nuanta alegi, asigura-te ca in garderoba ta se va regasi cel putin o piesa vestimentara in aceasta nuanta. Daca nu iti place sa porti haine in culoarea maslinei, opteaza pentru accesorii care sa aduca un strop de culoare tinutei tale: esarfe, bratari sau curele.

 Portocaliu ars

Timp de cateva sezoane, fie primavara, fie toamna, tangerine tango a dominat catwalk-urile, insa toamna aceasta designerii au mizat pe o nuanta ceva mai estompata: portocaliu ars sau caramiziu. 

Aceasta culoare surprinde chintesenta toamnei si aminteste de frunzele care isi schimba aspectul. 

Combina portocaliul ars cu nuante precum capuccino, maro inchis, bej, negru sau albastru.

 Rosu bordo

Rosul bordo este fara doar si poate cea mai cool nuanta a toamnei. Fie ca ii spui bordo, fie ca ii spui rosu sangeriu sau visina putreda, iti sugeram ca aceasta culoare sa nu lipseasca din garderoba ta de toamna.

Pe podiumurile de moda, rosul bordo a facut senzatie si multi stilisti cred ca va fi o culoare de top si in sezoanele viitoare.

Poti asorta rosul bordo cu nuante precum negru, gri si verde smarald, dar este bine sa stii ca se potriveste de minune si cu nuantele metalice.

 Albastru cobalt

Uita de albastrul electric sau de bleumarin. Toamna aceasta se poarta albastrul cobalt, o nuanta nobila si puternica, ce iti confera un look sofisticat si seducator.

Albastrul cobalt a fost inclus in toate prezentarile de moda. De la Balenciaga si Paco Rabanne, pana la Stella McCartney si Lanvin, aceasta nuanta a fost laitmotivul colectiilor de toamna-iarna 2012/2013.

Toamna aceasta se poarta albastrul cobalt in combinatie cu negru, roz pastelat, verde lime si alb, dar il poti asorta si cu nuante metalice, pentru a crea tinute chic, feminine si moderne.

Fițe pe unghii: catifea și cristale Swarovski

Specialiștii în domeniu au dezvoltat și lansat pe piață produse ce au devenit de la an la an mai revoluționare. Dupa extensiile de unghii și florile de acril aplicate pe unghii, un nou produs a apărut în industria fashion: catifeaua, care se poate aplica pe unghia naturală sau pe oja permanentă. Specialiștii spun că este ușor de întreținut, rezistentă la contactul cu apa și poate fi îndepărtată cu ușurință, fără a lăsa urme.
De asemenea, cristalele Swarovski prind din ce în ce mai mult teren, acestea fiind de diferite dimensiuni. Dacă granulele sunt mici, atunci acestea se aplică pe unghie. Dacă, în schimb, clienta optează pentru un cristal mai mare, atunci se face o gaură în unghie pentru modelarea dorită.

RAFINAMENT SI SIMPLITATE

Ce tinute au ales vedetele pentru o cina al fresco

Al fresco defineste stilul italian relaxat de a cina vara, in aer liber, intr-o companie placuta, la o masa savuroasa. Astfel, Peroni Nastro Azzuro a invitat weekendul trecut mai multe vedete la o cina al fresco, pentru a sarbatori incheierea proiectului de design si gastronomie, Collaborazioni. 

 Printre vedetele invitate la cina organizata de brandul italian s-au numarat Andreea Raicu, care a optat pentru o rochie maxi crem, cu o centura neagra,si Monica Barladeanu, care a ales un outfit mai edgy, respectiv o fusta maxi neagra, un top transparent si o jacheta de piele neagra, cu maneci scurte. Actrita si-a completat look-ul biker chic cu trei curele subtiri, suprapuse. Nutritionista Mihaela Birlic a preferat o tinuta putin mai eleganta, combinand o pereche de pantaloni albi, largi, cu un maiou alb si suprapunand peste el o camasa neagra, transparenta.

O aparitie eleganta a marcat si Mihaela Bucoviceanu, fondatoarea site-ului Molecule F, care a purtat o rochie de matase neagra, cu un detaliu mov supradimensionat in partea de sus.Misiunea proiectului Collaborazioni a fost aceea de a crea o masa ideala al fresco, prin implicarea a trei artiști talentati, impreuna cu trei bloggeri care le impartasesc pasiunea pentru design si gastronomie.

ECONOMIA ROMANIEI IN PERIOADA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Economia Romaniei in perioada celui de-al doilea razboi mondial cuprinde trei subperioade : prima , cea a starii economice a tarii sub presiunea Germaniei si a declansarii celui de-al doilea razboi mondial ; a doua priveste economia tarii in cursul participarii la razboi impus de Axa , a treia subperioada cuprinde economia din momentul intoarcerii armelor impotriva Reich-ului nazist si a luptei alaturi de Alianta antifascista .
Starea economica a Romaniei sub presiunea Germaniei naziste si a declansarii celui de-al doilea razboi mondial (1939-1941)
Sfarsitul anilor 30 a gasit soocietatea romanesca strabatuta de numeroase tensiuni economice sociale si economice ,sociale si politice , si intr-un context deosebit de complicat.Ofensiva politica, economia si amenintarile militare ale puterilor Axei se intateau pe zi ce trece .
In acest timp economia romanesca ,agrar- industriala, se caracterizeaza printr-un nivel destul de scazut al dezvoltarii. In 1937 , industria si mineritul produceau ceva peste o treime destul din venitul national , pe4 cand agricultura si silvicultura au mult peste o jumatate , populatia activa era ocupata in productia agricola.
Proprietatea taraneasca era faramitata s-a constatat ca in 1938 in 11950 de gospodarii plugul lipsea din circa 54% , iar prapa din 63% situatia in agricultura in Romania in comparatie cu alte tari.
TARA Valoarea invetariului tehnic agricol Productia mewdie de grau Indicele productiei de grau
Romania 1000 860 100
Bulgaria 2000 1320 154
Polonia 3000 1440 168
Germania 15000 2070 241
Elvetia 42000 2250 262
Pe taram industria se ramarca faptul ca industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor era slaba din aceasta cauza in ajunul celui de-al doilea razboi mondial 95% din masinile unelte folosite preveneau din import .La import comertul era dominat de agricole industriale finite iar la export de produse agricole, petrol si lemn. Romania era a 2 tara producatoare de petrol din Europa.
Paralel cu acestea ce-a de-a doua jumatate a celui de-al patruleadeceniu al secolului al XX-lea se caracterizeaza printr-un insemnat proces de concentrare a capitalului si in domeniul bancar . Din 841 de societati bancare si de credit existente in 1937 in anul 1939 se mai numarau doar 753(plus Banca Nationala). Pana in 1939 in capitalurile straine din Romania prelevau cele engleze , franceze, olandeze, belgiene iar capitalul german incepuse sa revina datorita opozitiei guvernelor Romaniei si a Politicii corporatiilor occidentale

ECONOMIA ROMANIEI IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

Situatia industriei, agriculturii, comertului, finantelor publice si a circulatiei monetare

Declansat in iulie 1914 prin atacarea Serbiei de As.-Ungaria el a antrenat treptat 28 de tari luand un caracter mondial. Daca pentru marile puteri constituite in doua mari blocuri politico-militare Puterile Centrale (Germania As.-Ungaria) si Antanta (Franta, Anglia, Rusia) participarea la razboi urmarea reimpartirea coloniilor, a sferelor de influenta si a pietelor, pentru statele mici si mijlocii cum era si Romania participarea la razboi a avut cu totul o alta semnificatie. Statele mici si mijlocii ce au fost antrenate la marea conflagratie mondiala- urmarea sa-si realizeze statul national (Polonia, Iugoslavia), Cehoslovacia) sau sa-si deserveasca unitatea si statul national cum era cazul Romaniei, mai mult decat oricare razboi, primul razboi mondial a prilejuit nu numai o mare desfasurare de forte, ci si o uriasa incordare a potentialului economic al tarilor participante. In ajunul izbucnirii primului razboi mondial, capitalismul in Romania se afla in prima faza de dezvoltare. Sub aspect economic, Romania era in aceasta perioada o tara agrara, cu o industrie in curs de dezvoltare, dar restransa. In ansamblul economiei dominau relatiile capitaliste, impletite insa cu puternice ramasite feudale in agricultura. In fata Romaniei se puneau in aceasta perioada un sir intreg de probleme: - desavarsirea procesului de infaptuire a statului national;

- ridicarea potentialului economic al tarii;

- infaptuirea unor reforme democratice si in special o noua legiuire agrara care sa solutioneze in taranimii, consolidarea independentei economice si politice. In acelasi timp datorita asezarii geografice, a importantei strategice, a legaturilor si resurselor sale, Romania era tinta actiunilor de expansiune economica ale monopolurilor straine, care patrunsesera in economia tarii si detineau pozitii puternice. Izbucnirea razboiului impunea Romaniei, legata prin tratatul din 1883 de Germania si Austria-Ungaria, sa-si precizeze pozitia. Cea mai buna solutie de adoptat a fost neutralitatea. Romania a ramas neutra intre 1914-1916, dar ea avea sa se confrunte cu doua mari probleme: a) Starea de razboi a influentat puternic economia tarii, rupand numeroase relatii, raporturi si legaturi economice;

b) Pe de alta parte perspectiva intrarii in razboi a impus masuri de pregatire.

Odata cu izbucnirea razboiului o serie intreaga de ramuri ale industriei romanesti s-au gasit dintr-o data in fata unor mari dificultati. Ramurile care exportau industria forestiera, petrolul, mineritul si altele au fost rupte de pietele lor traditionale de export si au fost nevoite sa-si restranga treptat activitatea. Din cauza razboiului marile puteri industriale din apus au introdus mari restrictii la export, fapt ce facea anevoioasa si adesea imposibila promovarea industriei romanesti, a materiilor prime din import, a masinilor, utilajelor si a pieselor de schimb. Drept urmare activitatea economica si-a restrans activitatea, preturile au inceput sa creasca, productia s-a redus, o parte din forta de munca a fost concediata.

Intreruperea legaturilor economice cu puterile industriale europene au afectat si procesul pregatirii Romaniei pentru o eventuala participare la razboi. Ca urmare a slabei sale dezvoltari economice, a dependentei fata de industria occidentala, Romania nu era in masura sa produca in interior cele necesare pregatirii militare pentru ducerea unui razboi la nivelul tehnicii de atunci. Inzestrarea armatei -; cu toate cheltuielile facute era insuficienta. In tara nu existau decat trei mari unitati specializate in dotarea armatei Arsenalul armatei, Pirotehnia Cotroceni si Puberia dar si acestea erau dotate cu mijloace tehnice restranse si neadaptate pentru producerea unui armament modern si in cantitati suficiente. Slaba dotare tehnica si insuficienta acesteia facea ca Romania sa nu fie in masura sa duca un razboi de lunga durata. In aceasta situatie guvernul a luat o suta de masuri menite sa asigure minimul de 30% din necesarul dotarii armatei, diferenta urmand a fi acoperita din import sau de la aliati. Desi in 1915 a fost creata o Comisie tehnica industriala, „transformata in Directia generala a muntilor” nu s-a putut realiza nici acel minim de 30% din necesarul dotarii. Cauzele acestei situatii au fost: slaba dezvoltare si dotare a ramurilor metalurgice, chimice, constructoare de masini, lipsa unor materii prime, utilaje si piese de schimb, a specialistilor, imposibilitatea procurarii din import a unor componente, materii prime, utilaje, starea de neutralitate facea ca nici una din taberele breligerante sa nu se arate dispuse sa sprijine dotarea si livrarea cu materiale a Romaniei, speculatiile, evaziunile de fonduri au facut ca o mare parte din sumele alocate pregatirii sa nu-si atinga tinta. Nici pe plan intern si nici din import nu s-au procurat cele necesare armatei. Aceasta stare a avut repercursiuni asupra desfasurarii razboiului-; cand in pofida eroismului de care a dat dovada -; armata noastra a fost infranta in primele ciocniri de armatele dusmane mult mai bine inzestrate tehnic.

Sub aspectul productiei, agricultura nu a avut prea mult de suferit de pe urma razboiului. In schimb, razboiul a adus prejudicii importului de cereale desi, statul a intervenit prin masuri de inlesnire a comertului exterior de cereale

Comertul exterior a avut cel mai mult de suferit odata cu izbucnirea razboiului mondial. Inchiderea stramtorilor Dardanele si Bosfor de catre turci a dat o lovitura puternica relatiilor comerciale ale Romaniei cu Anglia, Franta, Belgia, Olanda. Situatia creata de razboi era in favoarea Puterilor Centrale care prin acordurile cu guvernul roman, au absorbit, in anul 1915, 78% din exportul

romanesc.

Deci initial Romania a adoptat restrictii la import a unor produse cu exceptia porumbului, pana la urma in 1915 , guvernul a revenit la politica de libertate a exportului de cereale catre Puterile centrale. In Germania si As.-Ungaria statul a instalat monopol asupra importului de cereale fapt ce a facut ca nici o cantitate si nici pretul oferit cerealelor romanesti sa fie satisfacatoare. Ca raspuns si Romania a luat masuri similare creand in octombrie 1915 infiintand „Comisia centrala pentru vanzarea si exportul cerealelor si al derivatelor”. Aceasta comisie a primit atributii cu caracter de monopol de stat, ea capatand dreptul de a hotari:

- cantitatile necesare consumului intern;

- preturi maxime de vanzare in interior si preturi minime la export;

- dispunea de dreptul de a face vanzarii de produse agricole in strainatate;

- in atributiile ei intra si problema transporturilor pentru export.

Exportul de petrol a scazut simtitor desi cererea era extrem de mare si Germania facea mari presiuni asupra Romaniei promitandu-i pentru fiecare vagon de benzina un vagon de munitii si medicamente. In perioada 1913-1915 volumul fizic al exportului romanesc a scazut de peste 3 ori.

Si comertul exterior a avut de suferit de pe urma declansarii primului razboi mondial. Cantitatile de produse oferite pietei interne au fost insuficiente, iar preturile mari oferite la export pentru cereale si produse alimentare a determinat stocarea acestora. S-a incercat stabilirea unor preturi maximale la produsele considerate de prima necesitate. Aceasta masura a avut insa o eficienta redusa datorita revizuirii periodice a lor, revizuire care aducea majorarea lor.

Desi Romania s-a aflat in neutralitate la declansarea razboiului, totusi aceasta a influentat finantele publice si circulatia monetara a tarii. Veniturile tarii au scazut, in schimb cheltuielile bugetare au crescut, fapt ce a dus la deficite bugetare acoperite prin emisiune monetara. De asemenea, pentru a acoperi cheltuielile de inzestrarea armatei guvernul a facut 4 imprumuturi interne in valoare de 400 milioane lei de la B.N.R. precum si unele imprumuturi recente din strainatate Anglia si Italia pentru armament.

In perioada 1913-1916 -; masa monetara aflata in circulatie a crescut de 3 orei, fapt ce a alimentat inflatia si a condus la deprecierea leului in raport cu alte valute.

Ca o concluzie -; putem aprecia ca desi s-au facut eforturi pentru pregatirea tarii intr-o eventualitate intrare in razboi; slaba dezvoltare a economiei romanesti in cadrul international neprielnic a facut ca Romania sa intre in Razboi nepregatita corespunzator.

10.2 Economia Romaniei in timpul participarii la Primul Razboi Mondial

Dupa doi ani de neutralitate la 15 august 1916 Romania a intrat in Razboi de partea Antantei care ii recunostea drepturile sale asupra teritoriilor romanesti aflate sub stapanirea Antantei. Ungaria a incheiat cu aceasta o conventie politica si militara. Tratatul militar prevedea declansarea consecutiva a doua ofensive militare una din Grecia la Salonic si alta pe frontul mare in Galitia precum si sprijinirea Romaniei cu ornament si tehnica militara. Antanta nu si-a respectat conventia militara fata de Romania. Ofensivele preconizate nu s-au declansat, fapt ce a permis puterilor centrale sa concentreze pe forntul romanesc importante forte umane si tehnica militara.

Armamentul si tehnica militara nu au venit la timp. Dupa o rezistenta inversunata armata romana a fost nevoita sa se retraga reunind sa opreasca inaintarea trupelor germane pe linia Galati- Namoloasa-Focsani unde fontul s-a stabilizat.

In conditiile razboiului economia tarii a avut enorm de suferit. Mari distrugeri au fost provocate fie mde razboi, din ratiuni strategice militare au fost distruse sonde si instalatii petroliere, intreprinderi, cai ferate, poduri -; inclusiv podul de la Cernavoda, o parte din recolta, depozite de combustibil, cereale si alimente. Teritoriul ocupat a fost supus unui jaf economic voit si sistematic.

Situatia industriei -; a avut mult de suferit. In teritoriul ocupat statul major economic -; organism special constituit pentru jefuirea tarii -; a procedat la inventarierea masinilor si instalatilor ce nu au putut fi evacuate in Moldova si la trimiterea lor in tarile ocupate Antanta, Ungaria, Germania, Turcia, Bulgaria. In perioada 1 dec. 1916 -; 31 octombrie 1918 au fost exportate din Romania masini-unelte

57475 t, 1,140809 t produse petroliere, 201153 t lemn, 936,945 t sare, 8867 t alcool, tutun. La aceste cantitati trebuiesc adaugate cele utilizate sau consumate pe loc de administratie si dominate de ocupatie. Desi, Puterile Centrale preconizau reducerea Romaniei la rolul de anexa agrara, datorita propriilor necesitati de razboi, ocupantii s-au straduit sa refaca si sa repuna in functiune unele industrii din Romania. Asa de exemplu, au fost puse in functiune minele de carbune, pirita, sare, fabricile de hartie din Busteni, Campulung, de zahar de la Chitila, de bere Bragadiru, de conserve si marmelada, morile, fabrici metalurgice.

O atentie deosebita s-a acordat refacerii industriei petroliere. Toate Toate terenurile petroliere apartinand statului roman si tarilor Antantei au trecut sub stapanirea societatilor germane. S-au constituit trei comandamente militare germane speciale pentru exploatarea petrolului si a derivatelor.

Din necesitati militare -; strategice, cat si pentru trimiterea bunurilor jefuite in propriile tari, ocupantii s-au preocupat si de refacerea transporturilor. Pentru exploatarea petrolului s-a construit o conducta de petrol pana la Giurgiu.

In Moldova -; teritoriu liber -; situatia industriei era foarte grea, datorita faptului ca in general aceasta zona nu fusese industrializata avand o slaba potenta industriala. Se resimtea marea nevoie de materii prime, instalatii, forta de munca calificata, combustibil, produse alimentare. Instalatiile existente si cele evacuate nu puteau face fata necesitatilor armatei si populatiei civile. Desi s-au intreprins masuri de sporire a productiei de petrol, carbune, de exploatare a fondului forestier, masuri ce au facut ca productia de petrol si carbune a Moldovei sa creasca de 2-3 ori fata de perioada antebelica, acestea erau insuficiente.

Asa de exemplu puterea de macinat a morilor din Moldova era de 200-250 vagoane zilnic, necesitatile erau de 320 de vagoane faina si malai.

Totusi cu eforturile interne si cu sprijinul aliatilor, armata romana a fost dotata cu echipament si tehnica militara moderna, cu armament automat, 12 escadrile de aviatie, casti si masti de gaze, alimente si medicamente. In felul acesta, armata romana reorganizata si modernizata, supusa unui regim intens de instructie cu armament modern a putut sa restaureze in vara anului 1917 armata militara.

Agricultura a avut si ea mult de suferit de pe urma razboiului. Achizitiile de animale si inventar agricol, mobilizarea barbatilor, distrugerea unei parti din recolta a afectat serios potentialul alimentar al tarii.

La aceasta s-a adaugat jaful sistematic al ocupantilor tarii. Interesele economice au determinat puterile centrale sa treaca la organizarea activitatii din agricultura: s-a introdus munca obligatorie a tuturor persoanelor intre 14-16 ani, s-au refacut unele cai de transport, s-au marit suprafetele agricole cultivate din Oltenia si Muntenia. Teritoriul ocupat a fost jefuit de importante produse agricole pe urmatoarele cai:

a) consemnul efectuat pe loc de armata;

b) pachetele nelimitate trimise de membrii armatei de ocupatie in tarile de origine;

c) asa-zisul “export” al produselor agricole peste granita tarii fara plata de catre ocupanti.

Mari cantitati de cereale, animale, lana, au fost exportate in zonele ocupate intre 1 decembrie

1916 -; 31 octombrie 1918. Din Romania s-au expediat peste 2.161.105 tone de produse agricole la aceasta adaugandu-se pentru intretinerea armatei de ocupatie 1 milion tone cereale si circa 5 milioane vite, cornute, oi, porci, fara sa mai amintim pachetele trimise de armata acasa.

Deosebit de grea a fost situatia agriculturii din Moldova. Razboiul a adus o mare dezorganizare a activitatii agricole:

- 1/3 din lucrarile din toamna nu au fost realizate datorita lipsei de forta de munca, utilaje, animale;

- o parte din recolta anului 1916, nu a putut fi stransa din aceleasi motive. In aceasta situatie au fost intreprinse masuri speciale de stat:

- activitatea agricola a fost organizata cvasimilitar;

- s-a declarat obligatorie efectuarea muncilor agricole, a efectuarii culturilor si declararii stocurilor de cereale;

- a fost decretat total monopolul statului asupra comertului interior cu cereale;

- consumul intern a fost nationalizat;

- s-au luat masuri de reglementare a rechizitiilor, transporturilor, de import de seminte si de alimente, de repunere in fucntiune a morilor, etc.

Toate aceste masuri nu au putut suplini marea necesitate de produse alimentare.

Finantele, creditul si moneda

Intrarea in razboi a Romaniei a solicitat mari eforturi din partea finantelor tarii. Pentru a acoperi marile deficite bugetare ce in 1918 ajungeau la 1.273,2 milioane lei, guvernul a recurs la un noi imprumuturi in valoare totala de 1,2 miliarde lei. La aceasta se adauga circulatia in valoare de 1 miliard lei a ………de rechizitie. La aceasta se adauga banii tipariti de Banca Generala ce a capatat dreptul sa emita moneda dupa ocuparea tarii trupele germane, in valoare de peste 2 miliarde lei -; cu care dupa ce se cumparau produsele de catre ocupanti -; practic acestea nu avea nici o valoare, nici o acoperire -; banii de ocupatie putand fi tipariti la discretie. 10.3. Pacea de la Buftea Bucuresti si consecintele ei economice

Cu toate victoriile obtinute in 1917, incheierea pacii intre Rusia si Germania a………situatia militara a Romaniei care a fost nevoita sa incheie pacea de la Bucuresti, mai 1918.

Aceasta pace impusa de Puterile centrale statornicea de fapt jefuirea sistematica a Romaniei. Dupa natura lor, principalele prevederi din acest tratat se refereau la: a) cedari teritoriale b) petrol c) produse agricole d) transporturi si comunicatii e) navigatie si regimul Dunarii f) finante

Principalele bogatii (petrolul, cerealele) erau supuse unor reglementari amanuntite.

Petrolul -; exploatarea, prelucrarea si comercializarea produselor -; era concesionat pe timp de

30 de ani unui consortiu german-austro-ungar la preturile stabilite de acesta.

Timp de 9 ani -; pana in 1926 -; Romania trebuie sa dea Puterilor Centrale surplusul de cereale la pretul stabilit de acestea.

Transporturile si santierele navale de la Giurgiu

Economia si societatea in Romania(1859-1914)

Populatia

  In a doua jumatate a secolului al XIX-lea,populatia Romaniei a inregistrat cresteri importante.Acest proces nu era insa uniform si constant.La inceputul anilor ’70,de exemplu,populatia a scazut din cauza unei secete puternice si a unor recolte mai slabe.Populatia Moldovei inregistreaza cresteri mai lente decat cea din Muntenia.In ceea ce priveste structura etnica si religioasa,minoritati importante alcatuiau evreii si romii (tiganii).Dupa 1878,se adaugau musulmanii turco-tatari din Dobrogea.

  Economia

  Baza economiei a continuat sa fie agricultura.Ea avea un caracter preponderent cerealier.Graul,cultivat pentru export,va trece acum inaintea porumbului,ca principala planta cultivata.

  Relatiile agrare vor suferi schimbari dupa reforma intreprinsa de Cuza in 1864.Taranii sunt improprietariti pe loturile de pamant pe care le detineau inainte in calitate de clacasi.In acest fel,ei nu mai datorau prestatii boierilor,dar ramaneau aceeasi tarani saraci,deoarece proprietatile lor erau mici si slab productive.Neavand pamant suficient ca sa isi poata intretine familia,taranii se vedeau nevoiti sa lucreze in plus,pe pamantul boierilor,in schimbul unei mici plati in produse.Cresterea populatiei va agrava si ea situatia taranimii.

  In 1907 izbucnea o rascoala taraneasca de tip medieval,ultima manifestare de acest gen dintr-un stat european.Distrugerile infaptuite de tarani au obligat autoritatile sa intervina militar pentru restabilirea ordinii,ceea ce a provocat numeroase victime.Rascoala arata cat de fragil era procesul de modernizare din Romania.In 1913,liberalii introduc in programul lor ideea improprietaririi taranilor,prin redistribuirea de catre stat a unei parti din marea proprietate particulara.Aceasta noua reforma se va realiza dupa razboi,in 1921.

  Industria a facut pasi lenti in aceasta perioada.Se exploata petrolul,se prelucrau produsele agricole si se realizau numeroase lucrari publice,cai ferate,porturi,cladiri moderne in orase.Legislatia protectionista liberala a favorizat dezvoltarea industriala.

  Mediile sociale

  In mod formal,clasa boierilor disparuse,datorita abolirii rangurilor boieresti in 1858.Dar ea ramanea principala forta economica a tarii,precum si elita politica si culturala.Pentru a exploata mosiile le arendau unor intreprinzatori (arendasi) care formau o elita in lumea satului.

  Taranimea era clasa cea mai numeroasa.Spre deosebire de tarile europene occidentale,in randurile ei nu s-a dezvoltat o clasa prospera de mici proprietari independenti.Conditiile de trai si modul de gandire al taranilor,care nu se schimbasera mult din Evul Mediu,precum si lipsa lor de implicare in viata publica faceau din acestia o categorie atinsa foarte putin de modernizare.

  O importanta ascensiune a avut in aceasta perioada clasa de mijloc urbana,alcatuita din functionari, intelectuali,comercianti si mici intreprinzatori.Membrii ei aveau drept de vot,o slujba si o locuinta in orase, citeau gazete si se interesau de viata publica.Procesul de modernizare a Romaniei i s-a datorat in cea mai mare masura.

  Muncitorii,dintre care cei mai multi erau necalificati,aveau o pondere mai redusa in randul populatie urbane.Numarul lor creste insa,pe masura dezvoltarii industriei.

  Confruntat cu procesul modernizarii,clerul ortodox a suferit o drastica modificare de statut,fiind inlaturat din activitatea politica si subordonat autoritatilor laice centrale.El nu se va mai ridica din aceasta stare de subordonare fata de puterea laica,ceea ce va afecta capacitatea societatii de a-si impune opiniile in fata statului.

  Economia si societatea romaneasca au inaintat in aceasta perioada catre forme moderne.In acelasi timp,au persistat numeroase caracteristici ale unei tari subdezvoltate.Dar principalul instrument al modernizarii nu a fost societatea,in ansamblul ei,ci statul,care a impus,prin reformele sale,cele mai multe schimbari.